”Turismul rural nu este doar despre felul în care se trăia acum 200 de ani”

Scris de  |  Nici un comentariu

Că România anului 2015 rămâne ţara contrastelor, nu e noutate pentru nimeni. Avem peisaje rustice pitoreşti care pot să concureze cu uşurinţă cu cele din Toscana sau Provence, dar în acelaşi timp datele despre condiţiile de viaţă din România rurală sunt alarmante: peste 800 de comune nu dispun de rețea de apă curentă.

Avem sate încremenite în timp, la propriu, iar de cele mai multe ori drumul până în locurile în care peisajele ajung să-ţi taie respiraţia, sunt pline de gropi. Ciuruite de-a dreptul, pe porţiuni de câţiva kilometri. De cele mai multe ori merită efortul, mi-au spus-o de nenumărate ori turiştii străini pe care i-am întâlnit în vacanţele petrecute în Maramureş. Şi asta se datorează în primul rând gazdelor, pentru că tot în satele de la noi, întâlnim oameni ospitalieri care-ţi pun pe masă bucatele cele mai alese. Şi, da, mai avem sate care l-au convins şi pe Prinţul Charles de farmecul lor!

Transilvania, Bucovina şi Delta Dunării au fost cele mai atractive zone din România pentru afacerile din turism în mediul rural, cu fonduri europene, arată o hartă care analizează funcţionarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru anul 2014. Să nu uităm nici că cel mai important ghid turistic din lume a publicat recent lista sa de recomandări de călătorie pentru anul 2016, iar prima în acest top la secțiunea ”regiuni” este Transilvania.

transilvania

“Se poate face turism rural şi la noi, însă trebuie să investim bani, suflet şi energie”, spune cu toată convingerea, Cristina Chinole, preşedinta Asociaţiei Femeilor şi Familiilor din Mediul Rural (AFFMR), adăugând că în alte ţări europene oamenii sunt încurajaţi să facă turism rural pentru a valorifica frumuseţile naturii, „am fost în Spania cu români care fac turism în mediul rural şi oamenii au văzut cu ochii lor că lucrurile se petrec diferit acolo, pentru că în primul rând, leagea este mult mai simplă! Şi noi putem face la fel”.

Foto credit: Casa Comana

Foto credit: Casa Comana

Recent, la Comana, unul dintre exemplele clare a ceea ce ar trebui să însemne turismul rural, a fost prezentată campania “Împreună punem ţara în valoare”, parte a proiectului “Creşterea competivităţii zonelor rurale prin valorificarea potenţialului turistic”, implementat de AFFMR. Obiectivul general al proiectului a vizat crearea condiţiilor pentru creşterea şanselor de ocupare a persoanelor din mediul rural şi a dezvoltării de noi întreprinderi în domenii non-agricole.

“Turismul rural se vinde foarte bine, iar noi prin acest proiect am calificat peste 500 de persoane în profesia de animator centre de vacanţă, ospătar, bucătar, lucrător pensiune babysitter, cameristă. Am lucrat cu oameni care nu aveau nicio profesie şi i-am pus pe piaţa muncii în urma unui program de calificare gratuit. Am oferit, de asemenea, consultanţă pentru cei ce vor să facă afaceri în turism”, a explicat Cristina Chinole, preşedinta AFFMR.

“Nevoile clientului trebuie să fie mereu pe primul plan”, spune şi omul de afaceri, Gelu Palamaru, proprietarul Resortului Casa Comana, unul dintre bussiness-urile de succes în ceea ce priveşte turismul rural, subliniind importanţa serviciilor calificate.

Foto credit: Casa Comana

Foto credit: Casa Comana

“Dintotdeauna Comana a avut culoare, altfel nu m-ar fi convins. Pădurea de alături era plină de gunoaie. Eu am dat la o parte noroaiele şi am scos la lumină această minune, Comana. Lipseau serviciile. Nu aveai unde să mănânci sau să te cazezi”. Casa Comana dispune astăzi de 21 de camere şi are aproape 100 de angajaţi care să se ocupe de bunul mers al lucrurilor, iar în weekend fără o rezervare făcută cu mult timp înainte, rişti să nu mai găseşti nicio cameră disponibilă, “clienţii mei sunt în general, bucureşteni. Familii cu copii care vin la Comana să caute relaxare dar şi aventură în acelaşi timp”.

Foto credit: Casa Comana

Foto credit: Casa Comana

“Turiştii vin la ţară, nu doar să mănânce şi să bea, ci să se dea cu tiroliana, să călărească, şi asta am făcut cu acest proiect”, a adăugat Cristina Chinole, preşedinta AFFMR.

Un punct de atracţie, în special pentru turiştii din Bucureşti este Parcul de Aventură Comana cu peste 10 trasee şi o tiroliană peste lac. Cei care doresc să viziteze împrejurimile pot închiria una din cele 50 de biciclete puse la dispoziţie de Casa Comana sau pot opta pentru o plimbare cu barca sau caiacul pe canalele întortocheate ale Deltei Neajlovului.

Foto credit: Casa Comana

Foto credit: Casa Comana

Mediul rural începe încet-încet să revină la viaţă prin astfel de proiecte care să-i pună în valoare autenticitatea, crede Ion Georgescu, cel care în urmă cu 4 ani, deschidea împreună cu Dana, soţia sa, Moara de Hârtie, o altă iniţiativă care a contribuit la transformarea Comanei în centru turistic.

Foto credit: Moara de hârtie

Foto credit: Moara de hârtie

“Prin meşteşugurile tradiţionale putem revigora mediul rural, astfel că am pus bazele unui proiect nebunesc: Satul Meşteşugarilor din Comana, proiect finanţat de Guvernul Norvegiei. În vara anului trecut am început să construim de la zero acest sat în care am reunit şapte meşteşuguri. Vom avea fierar, împletitor de papură, ţesătoare, dar şi o moară veche pe care am salvat-o de la demolare. Le-am unit într-un singur loc şi am încercat să dovedim că din meşteşuguri se poate trăi acum, în secolul 21”, povesteşte Ion Georgescu.

cosmin berghean oi 2

 

Iar scopul nu este de a păstra meşteşugurile exact aşa cum erau pe vremuri, ele trebuie aduse în contemporaneitate pentru că, spune Cristina Chinole, preşedinta AFFMR “nu-i putem obliga pe cei din mediul rural să trăiască în rezervaţie, ca indienii, să-i lăsăm să ţeasă, să coasă fără lumină, doar pentru că nouă ne place să vedem cum trăia lumea acum 200 de ani”.

cosmin berghean casa

Dincolo de toate, un lucru e însă cert:  turismul rural, alături de cel balnear, medical şi de relaxare reprezintă o oportunitate pe care România o poate exploata, şi, după cum spune omul de afaceri, Gelu Palamaru “pe piaţa asta, e încă loc pentru toată lumea”.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *