Țară, țară, vrem turiști. Străini dacă se poate

Scris de  |  Nici un comentariu

Recent, Institutul Național de Statistică a anunțat că numărul turiștilor străini care au venit anul trecut în România, a fost cu 200 de mii mai mare decât în 2013. În teorie, o veste foarte bună pentru turismul românesc. În realitate, însă, o analiză coerentă a datelor arată că aceste statistici pot induce în eroare, spune patronul agenției Paralela 45 și prim-vicepreședinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Alin Burcea.

”Statistica arată că am crescut de la 1,71 milioane de turiști la 1,91. Români fiind începem să calculăm în procente, avem creștere de 10%, facem o horă. Am ajuns la 1,1 miliarde de euro încasări, mai facem o horă, mai bem o țuică. După părerea mea, tendința este pozitivă, dar lucrurile stau destul de prost.”

”Dintre turiștii străini, 62% vin în România pentru afaceri. 38% au venit pentru scopuri individuale, cumpărături, evenimente culturale, sportive, tratamente sau vizite la prieteni. Asta înseamnă în jur de 740 de mii de turiști și putem spune că dintre aceștia doar în jur de 600 de mii de turiști au venit în România pentru vacanță. Este extrem de puțin”, a spus Alin Burcea la Forumul de Incoming organizat la Teatrul Elisabeta din București.

Asta în condițiile în care nici durata șederii pentru turiștii străini în România nu este prea mare, în medie un sejur, dacă poate fi numit așa, durînd doar 2 zile.

Lipsa de strategie

Prim-vicepreședintele ANAT consideră că aceste cifre mici sunt determinate, în parte, de lipsa unei strategii la târgurile internaționale de turism.

”Nu avem o strategie. Cum mergem la târguri? Ce prezentăm anul ăsta? Din păcate, noi nu avem o temă. Mai mult, comenzile pentru standuri se dau și cu 3-4 zile înainte. La Târgul de Turism al României, Autoritatea Națională pentru Turism (ANT) nu avea standul comandat cu o zi înainte. Noi nu suntem în stare să avem comandate standurile, dar să mai avem și o temă.”

Standul României la Târgul de turism de la Berlin din 2015

Standul României la Târgul de turism de la Berlin din 2015

”Plata standului Thermalis de la Târgul de Turism din Franța din 2013 nu s-a făcut nici până acum”, a adăugat președintele agenției Invitation Romania, Gheorghe Fodoreanu. ”Ne facem o imagine înfiorătoare pe piața franceză. Am rugat ministerul să rezolve plata restantă pentru că nu vom mai fi primiți la târguri. Anul acesta ne-au dat afară, pe 21 ianuarie, din standul de la Luvru.”

Într-o declarație pentru Daily Traveller, vicepreședintele ANT, Mirela Matichescu, spune că lucrurile stau cu totul altfel.

”Este o percepție greșită. Noi ne-am pregătit și avem o strategie de marketing și de dezvoltare a produsului turistic, conform masterplanului realizat în 2006-2007 și avem cele șase circuite turistice, balnear, cultural, city-break-urile, turismul de aventură… Sunt produse cu care noi participăm în fiecare an pe specificul pieței respective. Faptul că se cumpără târziu standurile nu ne afectează cu nimic, pentru că ele au o imagine și un proiect în spate. Conceptul este unul unitar.”

Bani europeni nefolosiți și garanții imposibile

Prim-vicepreședintele ANAT, Alin Burcea, a mai atras atenția asupra faptului că la sfârșitul acestui an se vor termina fondurile europene destinate promovării turistice. ”Dacă noi vom avea pe 31 decembrie 2015, 20 de milioane de euro nefolosite, e o crimă! Nu se întâmplă nimic acolo, nu pornesc comenzile. Ne batem joc de bani!”

Un alt motiv al numărului mic de turiști străini din România este și absența unei strategii pentru piețele asiatice și din Orientul Mijlociu. Deși potențialul acestor regiuni este unul uriaș, agențiile din România le evită din cauza greutății de a obține vize, dar mai ales din cauza garanțiilor de repatriere care trebuie depuse. Spre exemplu, unii turiști din aceste țări ar putea încerca să profite de vacanța achiziționată pentru a fugi din țară. Ajunși în România, ei s-ar putea desprinde de grup pentru ca apoi să încerce să plece mai departe spre alte țări din vestul Europei.

Turiștii chinezi mai au de așteptat până să ajungă în România

Turiștii chinezi mai au de așteptat până să ajungă în România

În cazul în care sunt prinși, ei sunt repatriați, costurile urmând să fie suportate de agențiile de asigurări. Numai că acestea refuză să mai încheie astfel de polițe, fapt ce face aproape imposibilă aducerea unor turiști asiatici. Din această cauză, ANAT-ul a propus modificarea prevederilor legate de asigurarea de repatriere, astfel încât agenția care dorește să vândă sejururi în Asia sau Orientul Mijlociu să aibă posibilitatea de a depune o garanție bancară prin care să se angajeze că, la nevoie, va suporta cheltuielile de repatriere.

Republica Moldova – o țintă ignorată

În condițiile în care această piață este blocată, patronul agenției Paralela 45 a propus întocmirea unei strategii comune pentru atragerea mai multor turiști din Republica Moldova. Alin Burcea spune că situația din Crimeea a scos Odessa de pe lista posibilelor destinații de vacanță pentru moldoveni, dar în loc ca aceștia să ajungă în România, merg în Bulgaria unde accesul este mai rapid, deoarece formalitățile se fac online, în timp ce pentru România, turiștii sunt adesea chemați la consulate. În plus, bulgarii oferă pachete mult mai ieftine decât cele românești.

Moldovenii ajung mai ușor în Bulgaria, decât în România

Moldovenii ajung mai ușor în Bulgaria, decât în România

Dar, spune Alin Burcea, ”nu avem birou la Chișinău, nu facem promovare a României, nu facem infotripuri la nivel guvernamental! Adică, în concluzie, nu facem nimic!”

Statisticile arată că în luna ianuarie a acestui an, în România au sosit 12,600 de turiști din Italia, 10,600 din Germania, 10,100 din Israel și 7,800 din Republica Moldova.

Majoritatea au preferat zona Brașov – Bran, unde șeful biroului local de promovare turstică, Cristian Macedonschi, spune că în ultimii ani creșterea numărului de vizitatori străini a fost una constantă și datorită obiectivelor turistice precum Castelul Bran sau Biserica Neagră, dar și a unor evenimente create special pentru turiști, cum ar fi festivalul berii Oktoberfest, într-o notă medievală.

”Nimeni nu își mai asumă responsabilitatea din cauza arestărilor”

În plus, Brașovul se află în cursa pentru organizarea în 2020 a Jocurilor Olimpice pentru Tineret și se luptă în finală cu elvețienii din Lausanne. Orașul gazdă va fi anunțat la finalul lunii iunie, în Kuala Lumpur, dar în cazul în care Brașovul iese câștigător, autoritățile trebuie să rezolve problema aeroportului din localitate, pentru care au fost tăiate sursele de finanțare, chiar dacă în pista de decolare/aterizare s-au investit circa 17 milioane de euro din banii publici.

”Pista este deja gata. S-a inaugurat deja de vreo două-trei ori”, spune Cristian Macedonschi. ”Problema e că președintele Consiliului Județean a fost arestat și nimeni nu își mai asumă responsabilitatea la ora actuală. Nimeni nu își mai asumă responsabilitatea din cauza arestărilor. După următoarele alegeri poate se vor mai așeza lucrurile și vor începe să se miște un pic roțile.”

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *