Sclavagismul modern sau cum se organizează o expoziție mondială

Scris de  |  Un comentariu

La 35 de grade, în Dubai simți cum te sufoci. La peste 40 de grade, cât este nivelul real la soare, căldura te năucește. Cauți disperat fiecare petec de umbră și tot ce îți dorești este să ajungi la aerul condiționat din malluri sau din hotel, pe care îl detestai în urmă cu câteva minute pentru că te îngheța din cap până în picioare.

Dubai-ul nu e un oraș unde să mergi mult pe jos, mai ales la orele amiezii. Dacă o faci, e pe propria răspundere. Ori mergi cu taxiul, ori alegi metroul. Mai nimeni nu lucrează în aer liber. Vânzătorii din souk-uri stau afară pentru a agăța clienți, dar o fac protejați de umbra acoperișurilor. Cei care manevrează bărcile din zona creek-ului (agra) se mai bucură din când în când de briza mării.

Singurii care sunt expuși căldurii sufocante sunt muncitorii de pe șantiere. Indieni în mare parte. Slăbănogi, prăfuiți, cu uniforme care atârnă lălâi pe ei.

Credit foto: pixshark.com

Credit foto: pixshark.com

În Dubai șantierele sunt uriașe, iar ei chiar seamănă cu niște furnici care robotesc toată ziua. Numai că în cazul de față nu o fac pentru o regină, ci pentru un șeic.

Căștile lor galbene, portocalii sau verzi sunt peste tot. În România imaginea este cea cu unul care muncește și zece care se uită. Aici nu e așa. Toată lumea trebuie să muncească. Chiar și noaptea la lumina reflectoarelor vin alte furnici care continuă munca de peste zi. Dacă s-ar opri, construcția nu ar mai fi gata la timp, iar așa ceva nu este admisibil într-un oraș precum Dubai-ul.

Să dai cu lopata sau să cari un sac de ciment nu e lucru ușor. E o meserie grea cea de constructor. E grea și la 25 de grade, dar e foarte grea la peste 40. E greu doar să mergi pe stradă la temeperatura asta. În Qatar au mutat un campionat mondial de fotbal din cauza căldurii sufocante. Dar pe șantier viața merge mai departe. Atât cât se poate. Iar pe durata Ramadanului e și mai greu pentru că, musulmani fiind în mare parte, muncitorii nu mănâncă și nu beau nimic pe durata zilei.

S-a discutat foarte în mult în Dubai pe tema condițiilor inumane la care sunt supuși muncitorii. Se vorbește despre cazuri de muncitori care au murit din cauza condițiilor severe, dar foarte puține detalii apar în presă. În schimb, apar articole despre programele de informare pentru muncitori.

Se împart broșuri și se proiectează videoclipuri despre pericolele la care sunt expuși cei care muncesc la temperaturi mari. Constructorii află că trebuie să bea apă multă, iar dacă simt amețeli sau au dureri de cap să se retragă la umbră și să aștepte ajutorul medical calificat. Din câte mi-am putut da seama, problema acestor programe e că abordează situația de pe șantiere ca și cum ea ar apărea din cauza muncitorilor înșiși.

Oamenilor li se explică pericolele la care se expun muncind la peste 40 de grade, de parcă ei ar insita să facă lucrul ăsta și nu ar fi obligați de șefii lor.

În 2005, legislația s-a schimbat și a obligat companiile să oprească munca între orele 12.30 și 16, în lunile iulie, august și septembrie. În 2006, în urma presiunilor, pauza a fost redusă până la ora 15.

Muncitori indieni se odihnesc în pauza de prânz. Credit foto: thenational.ae

Muncitori indieni se odihnesc în pauza de prânz. Credit foto: thenational.ae

Când scriu aceste rânduri e luna mai, sunt în Dubai și afară e o căldură infernală. Dacă stai o jumătate de oră pe stradă transpiri, ți se usucă gura și te miști greoi. Doctorii spun că majoritatea cazurilor pe care trebuie să le trateze sunt cele ale muncitorilor din construcții. Aproape toate legate de extenuare, deshidratare și pierderea calciului din organism.

S-ar putea crede că pentru astfel de eforturi inumane, un constructor indian ar trebui să primească un salariu suficient de mare care, la finalul contractului, să-i permită să se retragă din domeniu și să ducă o viață cel puțin decentă.

Oficial, salariul unui muncitor necalificat poate ajunge până la 1500 de dirhami. La un curs de schimb aproape egal, asta înseamnă în jur de 1600 de lei. În realitate, însă, salariul e undeva în jurul a 350 – 500 de dirhami. Asta în condițiile în care costul vieții în Dubai crește de la an la an. Spre exemplu, o porție de orez la supermarket costă 15 dirhami, o călătorie cu metroul variază între 3 și 10 dirhami, în funcție de distanța parcursă.

Nu am călătorit niciodată în India, dar indienii din Dubai mi-au lăsat impresia unor oameni docili, chiar temători, așa că surpriza a fost cu atât mai mare să aflu că pe un șantier muncitorii au organizat o grevă pentru a protesta față de nivelul foarte mic al salariilor. Pe 10 martie ei au întrerupt lucrul pe șantierul Fountain Views, lângă Dubai Mall, pentru a cere salarii mai mari sau pentru a fi plătiți suma pentru patru ore la fiecare două ore suplimentare efectuate.

Poliția a intervenit pentru a media conflictul de mună. Foto: Poliția Dubai

Poliția a intervenit pentru a media conflictul de mună. Foto: Poliția Dubai

În România o grevă nu e nimic special. Intră în normalitate. Dar să ai o grevă în Dubai e ceva neașteptat, un demers aproape inconștient, pentru că repercusiunile sunt serioase, iar rezultatele inexistente. Ziarul Gulf News cita muncitori care spuneau că după terminarea grevei compania a început să-i trimită acasă pe protestatari. De reținut că în Dubai în momentul în care te angajezi în construcții sau într-un hotel, ți se reține pașaportul și la prima abatere ești expulzat din țară, fără drept de reîntoarcere pentru câteva luni.

În același articol din Gulf News mi s-a părut ironic să citesc declarația reprezentantului companiei căreia îi aparține șantierul și care spune că acesta este nivelul salariilor în Dubai, în domeniul construcțiilor, în condițiile în care sectorul nu trece printr-o perioadă foarte bună.

E ironic să vezi șantiere în oraș precum mușuroaiele de cârtițe și să spui că sectorul construcțiilor nu trece printr-o perioadă bună. Plus că în 2020 Dubai-ul va găzdui Expoziția Mondială, eveniment care presupune noi proiecte megalomane.

Încă din noiembrie 2013, când s-a anunțat că orașul va găzdui EXPO2020, au fost anunțate noi investiții în toate departamentele, de la transport la ospitalitate și de la comerț la entertainment.

Al+Wasl+Plaza+-+Day

Perla coroanei va fi chiar locul în care se va desfășura expoziția, o zonă de 438 de hectare din care 150 de hectare vor reveni zonei expoziționale, care va fi înconjurată de proiecte rezidențiale și din domeniul ospitalității. Construcția acestui uriaș complex urmează să înceapă la finalul acestui an având 2019 ca dată de finalizare.

În România durează trei ani să faci un pasaj, imaginați-vă în ce ritm se va munci pentru a ridica un astfel de mastodont într-un timp atât de scurt.

”Proiectul este împărțit în trei zone ascuțite sub forma unor souk-uri, care vor evidenția stilul arhitectural local”, a declarat la Arabian Travel Market Helal Saeed Almarri, directorul general al departamentului de turism din Dubai. ”Fiecare zonă le va oferi participanților o expunere maximă. Pentru prima oară în istoria expozițiilor mondiale, fiecare țară va avea propriul pavilion, fapt ce le va oferi participanților posibilitatea de a avea o experiență unică.”

Unul dintre punctele cheie pe care se mizează la EXPO2020 va fi accesibilitatea vizitatorilor. Trei aeroporturi internaționale – Dubai International, Al Maktoum și Abu Dhabi International – vor deservi acest eveniment. Până în 2020, autoritățile locale speră ca Dubai International să devină cel mai mare și mai tranzitat aeroport din lume.

Până în 2020 Dubai International ar putea deveni cel mai aglomerat aeroport din lume

Până în 2020 Dubai International ar putea deveni cel mai aglomerat aeroport din lume

Dar ministerul transporturilor a anunțat și noi proiecte de infrastructură în valoare de peste 8 miliarde de dolari. Acestea includ o mărire a rețelei de metrou și înființarea unei rețele de autobuze cu emisii reduse de dioxid de carbon (ExpoRider) care să-i transporte pe vizitatorii de la expoziție către pavilioane sau către alte destinații din oraș.

Un alt proiect, Dubai Canal Project ($544 milioane) presupune construirea unui canal adânc de șase metri, traversat de trei poduri pietonale, care va măsura trei kilometri și care va include un mall, patru hoteluri, 450 de restaurante, ansambluri rezidențiale de lux și piste de biciclete, alături de un nou centru comercial.

Dubai Canal Project

Dubai Canal Project

Jewel of the Creek e un alt ansamblu care va fi amplasat în zona Deira și va fi alcătuit din 17 clădiri turn, care vor înconjura golful. Proiectul, care mai conține și hoteluri sau mall-uri, ar trebui să fie gata până în 2017.

La doar 15 kilometri de locul în care va fi amplasat pavilionul central al EXPO2020, turiștii vor avea ocazia de a vizita Dubai Parks and Resorts, un complex în care se vor investi aproape 3 miliarde de dolari și care va măsura peste 230 de hectare.

Aici va fi amplasat primul hotel din Dubai cu tematică polineziană, Lapita Hotel, care va fi operat de grupul Marriott International. Tot aici vor fi deschise trei parcuri tematice separate: Motiongate, Legoland și Bollywood Park. Inaugurarea este prevăzută pentru octombrie 2016, în primul an fiind așteptați aproape 7 milioane de vizitatori.

Bollywood Park Dubai

Bollywood Park Dubai

Și dacă precedentele ediții ale expoziției mondiale s-au concentrat mai mult asupra tranzacțiilor comerciale, Dubai EXPO2020 va fi un eveniment care va pune accentul pe partea de relaxare și entertainment.

IMG Worlds of Adventure va deveni în curând cel mai mare parc tematic indoor cu temperatură controlată. Zona de 14 hectare va cuprinde patru zone diferite: Marvel, Lost Valley – Dinosaur Adventure, Cartoon Network și IMG Boulevard.

Și pentru că Dubai-ul este un oraș recunoscut pentru goana după cumpărături, aici au apărut de-a lungul timpului cele mai mari mall-uri din lume. Mai întâi Dubai Mall a deținut acest titlu, pentru ca apoi să fie detronat de Emirates Mall, care în curând va fi și el aruncat în obscuritate de Mall of the World, care va veni împreună cu un parc tematic, 100 de hoteluri și o zonă specială dedicată spectacolelor și care va putea primi anual în jur de 180 de milioane de vizitatori.

Dacă ați citit acest articol până la capăt și veți merge în Dubai, când treceți pe lunga pasarelă de la metrou către Dubai Mall, aruncați o privire către șantierele din jur. Acei oameni muncesc și 10-12 ore pe zi, pentru 4-500 de lei pe lună, din care trimit acasă mai bine de jumătate, iar cu restul încearcă să supraviețuiască de la lună la lună. Dorm în barăci sau cămine insalubre și orezul e de multe ori singura mâncare pe care și-o permit.

Între timp, Dubai Mall a contribuit anul trecut cu 5% la PIB-ul Dubai-ului. Vânzările totale din 2013 au depășit 39 de miliarde de dolari, iar în următorii șapte ani arabii se așteaptă ca suma să depășească 55 de miliarde.

Un comentariu

  1. marko

    26 mai 2015 at 07:37

    …parca ne mai alina ceva clima noastra nu mai spun de salariile uriase in comparatie cu ale alora!
    …iar daca doresti sa te plimbi eu recomand Parisul chiar daca si acolo santierele sunt pline de ciuhapi platiti la fel de mizer dar macar nu ai probleme cu cadura!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *