Guangzhou, pentru olfactivul din tine

Scris de  |  Nici un comentariu

Grenouille s-ar fi mutat definitiv în Guangzhou. Aici ar fi găsit toate efluviile, candorile, damfurile, mirosurile, miresmele, miroșeniile, aburii, olmurile, aromele, miasmele fandosite și parfurmurile pe care și le-ar fi dorit, visat și imaginat.

O, da, Guangzhou, un oraș de vreo 15 milioane de locuitori, resetat arhitectural în proporție de 90 la sută pentru olimpiada din 2008, cu canioanele sale manhattaniene și bulevarde pe care le travesezi cam într-o oră, o urbe patrulată de cohorte de omuleți verzi și utilaje măslinii ce mențin curățenia în oraș mai abitir ca roboțelul de igienizare și sterilizare din Wall-E păstrează, încă suficient de mult, din aerul și aerele sale îndepărtat orientale.

guangzhousky

Grăbește-te înainte ca acest oraș să miroasă la fel ca majoritatea orașelor occidentale, a lapte și benzină euro 5. Ieși pe stradă la o plimbare, recomandabil prin zona Victoria Plaza și Tee Mall pentru o experiență olfactivă completă.

guangzhou-teemall-flickr.com-Wei-Deng

Prima reacție a occidentalului sastisit este de neliniște senzorială, apoi de iritare. Ai mai multe posibilități la îndemână: să bombăni cacofonia de candori și efluvii ca semn de indolență senzorială și lipsă de “civilizațiune”, să rabzi stoic până când te întorci în mirosul steril, previzibil și unghiular de aer condiționat din camera ta de hotel, să te faci că nu bagi în seamă circulația imprevizibilă a olmurilor din diferite registre sau, odată ajuns în stradă, să te oprești preț de căteva momente pentru a adulmeca acest oraș. My advice? Optează pentru ultima variantă.

Precum Grenouille oprește-te undeva pe trotuar, fără ca să încurci circulația sau, mă rog, unde te taie capul, trecătorii sunt foarte îngăduitori și te vor ocoli dezinvolt, și inspiră, discret, încet și adânc simfonia mirosurilor Guangzhou-ului. Apoi eliberează-ți imaginația. Va ști ce să facă.

Arome complexe de bucătărie cantoneză, una din cele mai apreciate din lume, efluvii de flori și vegetație subtropicală, mustindă, note spiralate de condimente discrete dar persistente, damf discret de mucegai infoensiv, ca un bătrânel zâmbăreț, pe care nu îl mai bagă nimeni în seamă, o boare iute și lipicioasă de grămăjoare de fructe și legume uitate în soare, efluvii subversive și dulcege de motorină și iarăși candori de santal răcoros, eucalipt indecis, ghimbir bonom și mentă tăioasă.

114_SxuPi

Aparenta babilonie olfactivă are un armonizator și dirijor dibace. Acesta este clima subtropicală. Precum un duo inseparabil, căldura și umezeala 100% atenuează excesele comportamentale ale elementelor și le pune în cadență pentru o experiență olfactivă completă. Dacă stimulii exteriori sunt too much pentru proboscisul tău, la orele călduroase mergi mai pe lângă clădiri, mai pe lângă ziduri, pereți.

Hotelurile, magazinele, restaurantele, mall-urile și mom and pop stores-urile, băncile, clădirile înțesate de corporatiști țin ușile deschise iar de acolo se revarsă către trotuare o boare răcorasă și frumos aromitoare. Am intrat în câteva dintre mall-urile kilometrice pentru răcoare și am fost de-a dretpul uimit de parfumul care ieșea din instalația de climatizare.

După clima subtropicală și ale sale efluvii aburinde, o boare “cool” la propiu și figurat, arome postmoderne, sofisticate, matematic echilibrate și savant dozate au un efect astringent supra ființei tale, te uimesc, neliniștesc și, totuși, parcă te echilibrează și eliberează. Paradigma olfactivă îți este parcă ceva mai familiară. Arhitectura mirosurilor interioare completează megaconstrucția mirosului acestei urbe care se numește și Orașul Florilor.

img_4257

De vrei să asortezi olfactivul cu sonorul tastează enter pentru Brian Eno, Music for Airports, intre 10 și 18, iar între 18 și ultimul client pentru Ulrich Schnauss Far away trains passing by. De la ultimul client până la primul trecător revino la Eno și al său album intitulat modest Atmospheres and Soundtracks.

Pentru un intermezzo în notă locală, între 12 și 14, când este cel mai cald, optează pentru cârâitul cicadelor care fac zăpușeala parcă mai logică, rezonabilă și acceptabilă. Dacă vrei să devii un adevarat Old China Hand, atunci la orele cele mai călduroase, când efluviile orașului sunt dezlănțuite, așează-te într-un fotoliu de răchită într-un parc, la umbra unui copac, inspiră zen mirosurile la maximul lor, lasă-te purtat de cântecul vălurit al cicadelor și fă-ți vânt alene cu un evantai din trestie. Închide ochii pe jumătate și lasă-te purtat de acest fluviu senzorial. Grenouille așa ar face iar pe chipul său s-ar citi fericirea.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *