Destinaţii turistice pe cale de dispariţie

Scris de  |  Nici un comentariu

Peste tot în lume, siturile naturale ale patrimoniului universal atrag anual un număr tot mai mare de turişti care, pe de o parte, aduc beneficii majore dezvoltării turismului din ţările respective, dar pe de altă parte, aceiaşi turişti produc pagube serioase locurilor pe care le vizitează. Acest fapt a generat discuţii aprinse privind reducerea sau chiar interzicerea accesului vizitatorilor în astfel de locaţii.

Angkor Wat, Cambodgia

Angkor Wat, Cambodgia

 “Dincolo de monumentele şi oraşele antice din Orientul Mijlociu, cu o problemă majoră se confruntă zonele istorice din marile oraşe asiatice aflate în continuă dezvoltare şi extindere”, explică Stefaan Poortman,  directorul Fondului Patrimoniului Mondial.

“Turismul nu se face într-o manieră suficient de ordonată, iar creşterea numărului de turişti se reflectă asupra calităţii siturilor din lumea întreagă. Locuri celebre precum Angkor sau Machu Picchu colcăie de turişti. Acest lucru nu afectează doar locaţia istorică, dar dacă nu este controlat, turismul poate să aibă un impact negativ şi asupra calităţii vieţii localnicilor”, a mai adăugat Poortman.

Marele Zid Chinezesc

Marele Zid Chinezesc

Marele Zid Chinezesc ce se întinde pe o suprafaţa de mii de kilometri, construit cu scopul de apărare a graniței imperiului chinez împotriva atacurilor popoarelor nomade din nordul Chinei este ocupat astăzi de hoarde de turişti. Aproximativ 2.000 de kilometri din Marele Zid Chinezesc – reprezentând aproximativ 30% din lungimea fortificaţiei construite pentru apărarea imperiului în perioada Dinastiei Ming – au dispărut, iar restul se află într-o stare avansată de degradare.

Cei 2.000 de kilometri de zid au dispărut din cauza eroziunii naturale şi sub acţiunea omului, potrivit ziarului The Beijing Times. Iar situaţia se poate înrăutăţi dacă nu se iau măsuri pentru conservarea construcţiei, avertizează unii experţi.

marea-bariera-de-corali-de-pe-coasta-australiei-600x337_5huq

Din cauza schimbărilor climatice, Marele Recif de Corali ar putea să dispară până în anul 2050, avertizează cercetătorii. Suprafaţa ocupată de recife este mai mare decât Irlanda şi Marea Britanie împreună. Reciful este situat în Marea de Corali în apropiere de coasta Queensland-ului din nord-estul Australiei.

Dacă previziunile experţilor se vor adeveri, acesta va fi unul dintre marile dezastre naturale, dar dispariţia Marelui Recif de Corali va însemna şi sfârşitul unei industrii de miliarde de euro.

Ruinele templului hindus din regiunea Angkor din Cambodgia, construit la începutul secolului al XII-lea, sunt invadate de turişti, mulţi dintre ei, interesaţi doar de găsirea celui mai potrivit unghi care să surprindă spectaculosul răsărit. Potrivit Oficiului Cambodgian pentru turism, de la an la an, numărul vizitatorilor creşte cu 20%. În 2013 Angkor Wat a fost vizitat de peste 2 milioane de turişti.

Angkor Wat, Cambodgia

Angkor Wat, Cambodgia

“Multe situri ar trebui să-şi stabilească anumite limite în ceea ce priveşte numărul de vizitatori”, a spus Stefaan Poortman,  directorul Fondului Patrimoniului Mondial.

Praful, transpiraţia, dioxidul de carbon şi bliţul aparatelor de fotografiat sau al telefoanelor mobile sunt un pericol major pentru frescele Capelei Sixtine pictate de Michelangelo, cu o vechime de peste 500 de ani.

Capela Sixtină

Capela Sixtină

Pentru a combate efectele negative ale industriei turismului, Vaticanul a instalat anul trecut un nou sistem de control al mediului, care filtrează aerul din capelă. De asemenea, un nou sistem de iluminat modern a fost pus în funcţiune, acesta reducând cantitatea de căldură generată la mai puţin de jumătate, comparativ cu vechile lumini.

Peştera de la Altamira

Peştera de la Altamira

Vizitele turistice regulate înăuntrul peşterii de la Altamira, considerată „Capela Sixtină” a artei rupestre paleolitice, au fost suspendate în septembrie 2002, după ce s-a observat că în interior apăruseră microorganisme care deteriorau picturile vechi de peste 20.000 de ani. Anul trecut, autorităţile locale au decis redeschiderea provizorie a grotei, cu admiterea a cinci vizitatori pe săptămână.

taj-mahal-alamy_1919317i

Construit la începutul secolului al XVII-lea de împăratul Shah Jahan drept mausoleum pentru soția sa, Mumtaz, Taj Mahal-ul este vizitat anual de 4 milioane de turişti. Experţii avertizează asupra creşterii nivelului râului Yamuna care a început să afecteze structura de lemn a fundaţiei construcţiei.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *